Tipologia jocurilor intelectuale

La orele precedente am observat că jocul este o activitate neproductivă, esenţa căruia nu constă atât în rezultatele obţinute, cât în procesul în sine. Jocurile intelectuale sunt situate la răscrucea dintre joc şi cunoaştere, ele fiind atât o modalitate de punere la încercare a erudiţiei, a logicii sau a imaginaţiei, cât şi un instrument de dezvoltare a acestor calităţi. Bineînţeles că orice joc comportă o funcţie cognitivă şi implică un anumit fel de cunoaştere, dar pentru jocurile intelectuale această funcţie are rolul primordial.

Astfel, vom defini jocurile intelectuale drept o activitate cu caracter voluntar, care implică un proces cognitiv şi în care sunt puse la încercare în special calităţile intelectuale ale participanţilor. Definiţia fiind atât de largă, spectrul de jocuri acoperit de ea este de asemenea foarte vast. Acestea cuprind enigmistica, jocurile problemă, concursurile de cultură generală, de rapiditate a gândirii. O interpretare largă ar putea îngloba şi jocurile de masă clasice, ca de exemplu şahul sau jocul de dame.

Jocurile intelectuale sunt activităţi cu caracter voluntar, care implică un proces cognitiv şi în care sunt puse la încercare în special calităţile intelectuale ale participanţilor, aceştia trebuind să găsească soluţii optime în situaţii predefinite. Există mai multe tipuri de jocuri intelectuale, printre care putem deosebi:

• jocuri-problemă
• concursuri individuale (quiz-uri)
• jocuri de echipă contra timp
• jocuri de echipă cu timp fixat

Esenţa jocurilor intelectuale este construirea unui conflict şi soluţionarea acestuia. Adversarul poate fi atât abstract (ca în jocurile-problemă sau în unele jocuri de echipă cu timp fixat), cât şi real (în concursurile individuale sau între echipe). Cel mai simplu mod de a crea un conflict este de a contrapune jucători sau echipe:

• clasa X vs. clasa Y
• liceul X vs. liceul Y
• fetele vs. băieţii
• băncile din faţă vs. băncile din spate

Alte conflicte pot fi:

• competiţii individuale eliminatorii(sistem olimpic)
• două echipe care îşi adresează reciproc întrebări
• două echipe concurente şi o echipă care pregăteşte întrebările
• o echipă vs. spectatorii care pun întrebări
• mai multe echipe concurând simultan (în Republica Moldova s-au organizat concursuri la care au concurat simultan peste 50 de echipe a câte 6 persoane fiecare)

Lista de conflicte propusă nici pe departe nu este completă, încercați să o completați!

De asemenea, jocurile intelectuale au la bază reguli mai stricte decât cele ale altor jocuri. Claritatea şi rigiditatea regulilor vor asigura succesul şi popularitatea jocului. Dar regulile trebuie să fie flexibile. În dependenţă de joc, se pot accepta variaţiuni la:

• numărul de jucători în echipă
• timpul acordat pentru găsirea unei soluţii
• dreptul de a nu oferi o soluţie / un răspuns
• modul de distribuire a punctelor
• raportul dintre timpul alocat şi punctaj
• modul de constituire a echipelor
• modul şi condiţiile de acordare a premiilor

După cum observați, nici această listă nu este completă. Ea poate servi totuşi drept punct de pornire pentru imaginaţia vastă a autorilor de jocuri intelectuale.

---

Câteva joculețe

Prezentăm câteva exemple de mici joculețe, care se pot practica ușor în grupuri de prieteni, și care vă pot ajuta să faceți primii pași în jocurile intelectuale.

---

Contact!

Unul dintre jucători, moderatorul, se gândeşte la un cuvânt (substantiv comun) şi comunică celorlalţi participanţi prima literă. Ceilalți jucători găsesc cuvinte care încep cu această literă şi încearcă să le definească într-un mod cît mai ingenios. Moderatorul trebuie să ghicească aceste cuvinte înainte de ceilalți jucători. Dacă un participant îşi dă seama ce cuvânt a fost definit, el spune „contact!”. Din acest moment se numără până la 5 şi, dacă moderatorul nu găsește cuvântul definit, ceilalți doi jucători (unul care a definit cuvântul și celălalt care crede că a înțeles cuvântul) rostesc variantele lor împreună. Dacă ele coincid, moderatorul comunică a doua literă a cuvântului său şi participanţii încep să definească diverse cuvinte care încep cu aceste două litere. Jocul continuă până în momentul în care cuvântul moderatorului este ghicit de un alt jucător. După aceea, persoana care l-a ghicit se gîndeşte la un nou cuvînt.

Dicționar intelectual

Pentru acest joc, veţi avea nevoie de câteva cuvinte ciudate şi, cel mai probabil, neauzite de jucători până atunci. Pentru a le găsi, puteţi utiliza dicţionare, enciclopedii, manuale, atlasuri sau orice alte surse specializate. Cuvintele pot fi orice parte de vorbire, iar substantivele pot fi atât comune, cât şi proprii. Citiți cuvintele pe rând și oferiți-le jucătorilor câte 2 minute la dispoziţie pentru a scrie definiţii originale pentru acestea. Definiţiile trebuie să fie cât mai ingenioase, să pară veridice, să abunde chiar în termeni ştiinţifici. Cu alte cuvinte, fiecare trebuie să își utilizeze fantezia şi erudiţia la maximum.
După expirarea timpului, moderatorul adună toate definiţiile şi le citeşte în ordine aleatorie, incluzând printre ele şi definiţia corectă. După aceea, fiecare jucător alege definiţia pe care o consideră corectă. Jucătorul primeşte un punct dacă alege definiţia corectă şi câte un punct pentru toţi jucătorii care vor alege definiţia scrisă de el.

Banalităţi

Se oferă pe rând teme (de exemplu „Orașe din Moldova“, „Scriitori din secolul XIX“, „Corpuri cerești“ etc.) la care fiecare jucător trebuie sa scrie, în secret, câte 6 substantive (comune și proprii) la singular (cu excepția substantivelor care nu au decât formă de plural). După ce toți jucătorii și-au scris cuvintele, ei le citesc pe rând, în glas. Fiecare jucător acumulează puncte în dependență de frecvența cu care cuvintele sale sunt întâlnite și la alți jucători. Un cuvânt acumulează atâtea puncte, de câte ori este menționat de jucători (de exemplu, dacă cuvântul „Chișinău“ este scris de 5 jucători, fiecare dintre cei care l-a scris va primi 5 puncte pentru acest cuvânt).

Jocurile intelectuale de echipă

O variantă mai avansată a jocurilor intelectuale sunt jocurile de echipă. În aceste jocuri echipe compuse dintr-un număr egal de jucători (de exemplu șase) trebuie să soluționeze anumite sarcini în cel mai corect sau rapid mod. Există două tipuri principale de jocuri intelectuale de echipă:

• jocurile intelectuale de echipă contra timp
• jocul intelectual de echipă cu timp fixat

---

Jocul contra timp

---

Brain Ring - o variată a jocului intelectual de echipă contra timp.

Echipele sunt compuse din câte 6 jucatori, care se află în jurul unei mese dotate cu un buton pentru semnalizarea răspunsului.

Moderatorul jocului citește o întrebare, după care anunță pornirea timpului. Echipele au cel mult un minut pentru a discuta și a oferi un răspuns.

Echipa care apasă prima pe buton oferă raspunsul. Dacă răspunde corect, această echipă obține un punct. În cazul în care răspunsul oferit de prima echipă este greșit, a doua echipă are 20 de secunde suplimentare pentru a găsi răspunsul corect și a obține punctul.

O întrebare poate aduce un singur punct. În cazul în care nici o echipă nu găsește răspunsul corect la o întrebare, echipele nu primesc nici un punct.

Cazul în care o echipă apasă pe buton înainte ca prezentatorul să anunțe pornirea timpului este considerat start fals și echipei nu i se permite să-și exprime versiunea de răspuns. Din acel moment, cealaltă echipă are 20 de secunde pentru a răspunde la întrebare.

O rundă poate dura până la 3, 5 sau chiar 7 puncte, în dependență de regulamentul competiției. Și alte reguli ale jocului pot fi modificate ușor, în dependență de dorința jucătorilor.

---

Erudit Cafe - o variată a jocului intelectual de echipă contra timp.

Acest joc are anumite similarități cu cel precedent, însă deosebirea principală este că întrebările (aici ele sunt cel mai des numite teme) sunt compuse din câte cinci indicii, care sunt citite la intervale de 15 secunde fiecare. Indiciile sunt organizate în ordinea descrescătoare a dificultății.

În orice moment al citirii indiciilor, echipele pot să apese pe buton și să răspundă la întrebare. Dacă o echipă răspunde corect, ea obține un punct. Dacă însă răspunde greșit, prezentatorul va citi următorul indiciu. Echipa care a greșit nu va putea apăsa pe buton pe durata a 15 secunde, timp în care adversarii lor pot să răspundă având și indiciul suplimentar la dispoziție. Echipa penalizată poate reveni în joc în momentul în care prezentatorul începe citirea următorului indiciu după expirarea celor 15 secunde de joc în care adversarii lor nu oferă un răspuns sau răspund greșit. Dacă o echipă greșeșe la ultimul, al cincilea indiciu, adversarii acestei echipe vor avea la dispoziție doar 15 secunde de gândire din momentul răspunsului greșit, fără să li se ofere indicii suplimentare.

În cazul în care nici o echipă nu gasește răspunsul corect nici după ultimul indiciu, echipele nu primesc nici un punct.

O rundă poate fi compusă dintr-un număr anumit de întrebări (teme), sau se poate disputa până la un număr anumit de puncte.

---

Jocul intelectual de echipă cu timp fixat

---

Probabil cea mai elaborată variantă a jocurilor intelectuale este jocul intelectual de echipă cu timp fixat.

Jocul intelectual de echipă cu timp fixat este un joc în care un grup de oameni într-o perioadă de timp predefinită încearcă să gasească răspunsul corect la o întrebare, utilizând resursele inteligenței lor, inclusiv logica, cunoștințele, imaginația, intuiția și brainstormingul.

În acest sens, întrebarile pentru jocul intelectual de echipă cu timp fixat trebuie să prevadă unul sau mai multe răspunsuri corecte, demonstrabile documentar sau, în lipsa surselor, prin recurs la un lanț logic general acceptat.

Pentru a asigura o cât mai mare corespundere a întrebărilor cu principiile enunțate mai sus, se instituie mai multe instanțe: autorii de întrebari, redactorii, echipele organizatorice, comisiile de contestații, consiliile strategice.

Răspunsul oferit de o echipă este sau corect, sau greșit. Un răspuns nu poate fi apreciat drept parțial corect sau parțial greșit și nu se pot acorda jumătăți de puncte.

Astfel, în cazul în care o echipă nu răspunde cu gradul necesar de exactitate, răspunsul echipei este considerat greșit în întregime. Același lucru se întâmplă, așa cum va fi arătat în continuare, și dacă echipele oferă mai multe răspunsuri, printre care se găsește cel puțin un răspuns eronat, sau dacă prezintă informații adiționale incorecte (aceste momente sunt prevăzute de Codul jocului intelectual de echipă cu timp fixat).

După cum observați, regulile jocului intelectual de echipă cu timp fixat sunt foarte stricte, pentru a limita posibilitatea de interpretare duală a răspunsurilor. De aici și specificul acestui tip de joc intelectual, care necesită o disciplină deosebită și o înțelegere deplină a regulilor jocului.

Pe de altă parte, acest tip de joc intelectual poate genera emoții foarte puternice, de cele mai multe ori pozitive, dar uneori și negative. Cel mai des sursa neplăcerilor este calitatea proastă a întrebărilor pregătite, interpretarea ambiguă a acestora. De aceea, o mare responsabilitate pentru succesul jocului revine autorilor de întrebări, care trebuie să facă tot posibilul pentru a asigura o cât mai mare corespundere a întrebarilor cu principiile jocului. Deși se bazează pe aceleași reguli, întrebările diferă în ceea ce privește structura, enunțurile logice sau genul de informații utilizate (vom oferi tipologii ale întrebărilor în capitolele următoare).

În linii generale, textul întrebării trebuie să ofere anumite informații care pot fi atribuite și care pot ajuta la identificarea, prin intermediul unui lanț logic, a unor evenimente concrete, obiecte concrete, persoane concrete, expresii concrete sau valori concrete, și care, la rândul lor, pot fi probate prin sursele întrebării.

---

Verifică-ți cunoștințele