Tehnici de discuție
Există un şir de tehnici standard de discutare a întrebărilor, care sunt cunoscute şi utilizate de majoritatea echipelor. Este important ca o echipă să fie capabilă de a utiliza mai multe tehnici și de a putea intui tehnica care corespunde unei întrebări specifice. Uneori, pentru a ajunge la răspunsul corect, o echipă este nevoită să recurgă la câteva tehnici pe parcursul minutului. În acest capitol vom prezenta principalele tehnici de discutare a întrebărilor în echipă.
În continuare, vor fi prezentate câteva procedee standard a tehnicii de discuție.
Căutarea cuvintelor-cheie
În majoritatea întrebărilor, există nişte cuvinte-cheie, care ajută jucătorii să găsească versiunea corectă. Uneori ele sunt evidente, în acest caz rămâne doar de dedus, ce anume sugerează autorul întrebării prin aluzia respectivă. În alte cazuri, autorii maschează meticulos cuvântul-cheie. Atunci este nevoie de o analiză mai atentă a textului.
Întrebare: „Această ţară poate fi numită „fosta provincie a Iliriei, Traciei, Greciei, Romei, Bizanţului, Bulgariei, Serbiei, a Porţii Otomane şi iar a Serbiei. Dar cum este numită în ONU această țară astăzi?”
Este evident că este o ţară balcanică, însă e destul de complicat de orientat în timp scurt în geografia zonei şi de ales, fără cunoştinţe foarte profunde în istoria Europei centrale, între Muntenegru, Bosnia-Herzegovina, Macedonia sau Albania. Însă dacă remarcăm menţiunea „fosta provincie”, atunci răspunsul devine evident.
Răspuns: ”Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, sau, în engleză, Former Yugoslav Republic of Macedonia”. Comentariu: Din cauza protestelor Greciei, Macedonia aşa şi nu are o denumire proprie ca stat independent, FYROM fiind acceptată la nivel internaţional ca substituţie pentru denumire.
Întrebările elementare
Deseori, se utilizează două procedee de a induce în eroare jucătorii. Primul constă în includerea în textul întrebării a răspunsului, mascat ca parte a întrebării.
Al doilea constă în elaborarea unor întrebări care nu au răspuns. Astfel, jucătorilor li se propune să răspundă la o întrebare fără soluţii. Scopul lor, în acest caz, este să înţeleagă timp de un minut că răspunsul nu există de fapt.
Întrebare: „Tradiţia susţine că logica a fost inventată de către Parmenide în secolul 5 înainte de Hristos. Pe parcursul secolelor, mai multe minţi luminate ale omenirii au lucrat asupra dezvoltării acestei discipline. Unele probleme de logică au preocupat şi preocupă şi azi persoanele care activează în acest domeniu de studiu. Propun şi atenţiei voastre o problemă de logică, care a fost pentru prima oară formulată de Epimenides. Spuneţi, vă rog, este adevărată sau falsă afirmaţia unui mincinos că el minte?”
Răspuns: ”Problema nu are soluţii”. Comentariu: Aşa numitul paradox al lui Epimenides, cunoscut şi ca paradoxul mincinosului, este exemplu de frază ce are sens din punct de vedere gramatic, dar nu şi din punct de vedere logic. Această afirmaţie poate fi adevărată numai dacă este falsă şi poate fi falsă numai dacă este adevărată.
Căutarea într-un şir de elemente
Această metodă urmează a fi utilizată într-o măsură sau alta la discutarea majorităţii întrebărilor. Însă sunt unele întrebări, la care utilizarea acestei metode este baza răspunsului.
Întrebare : „În engleza acest şir infinit începe aşa: 3, 3, 5, 4, 4, 3... În rusă: 4, 3, 3, 6, 4, 5... În franceză: 2, 4, 4, 6, 4, 3... Dar în română?”
Sigur, principala condiţie pentru a răspunde este de a depista despre ce şir este vorba. Aşa că urmează a încerca, care din mai multe şiruri infinite corespunde acestor condiţii.
Răspuns: ”3, 3, 4, 5, 5, 4...” Comentariu: Este vorba despre un șir de cifre care reprezintă numărul de litere în cuvintele din şirul de numerale ale fiecărei limbi. Engleza: one, two, three, four, five, six (3, 3, 4, 5, 5, 4 litere), franceza: un, deux, trois, quatre, cinq, six (2, 4, 4, 6, 4, 3 litere) etc.
Căutarea asociaţiilor
Această metodă se aseamănă cu căutarea în şirul de elemente, doar că lista elementelor din şir este limitată la asociaţiile referitoare la întrebare. Sigur, dintre asociaţii urmează a fi alese primele, cele mai evidente, altfel puteţi să vă înglodaţi într-un şir nesfârşit de asociaţii.
Întrebare: „Atenţie! În această întrebare, ceva a fost înlocuit prin X. Conform unei legi americane bizare, ai voie să foloseşti X, doar dacă ai licenţă de vânătoare. Într-o emisiune TV, cu ajutorul unui număr mare de X şi dopuri de plută, s-a reprodus mecanismul reacţiei nucleare: 2-3 neutroni eliberaţi dintr-un atom lovesc 2-3 atomi, eliberând astfel alţi neutroni etc. Nu vă cerem să spuneţi ce am înlocuit prin X. Numiţi partea componentă a unui vestit ciclu chinez, legată, într-un fel, de X.”
Întrebarea are o structură destul de complicată şi la prima vedere este greu de răspuns corect. Însă dacă vă uitaţi doar la întrebarea finală, o să vedeţi că se cere elementul unui vestit ciclu chinezesc. Cel mai renumit ciclu chinezesc este horoscopul oriental. Dintre animalele ce populează acest horoscop, care ar avea obiecte legate de el, primul care vine în gând este şoarecele / şobolanul şi capcana de şoareci. Capcana de şoareci are o oarecare legătură cu vânătoarea şi cu ajutorul multor capcane de şoareci într-adevăr poate fi arătată reacţia în lanţ.
Răspuns: „Anul şobolanului/ al şoarecelui”. Comentariu: X este capcana pentru şoareci.
Teme abordate mai frecvent
Cu timpul veţi observa că lucrările unor anumiţi autori se bucură de o popularitate mai mare la autorii de întrebări. De exemplu, i-aş menţiona pe Eminescu, Bulgakov, Dumas. Sigur, jucătorii trebuie să cunoască destul de bine opera lor.
Întrebare: „În fizică, constanta „c” semnifică viteza de propagare a luminii (a undelor electromagnetice) în vid şi este egală cu 299 792 458 metri pe secundă. Este binecunoscut faptul că, datorită distanţelor mari ce despart stelele, lumina lor ajunge cu o mare întârziere. Astfel, distanţa de la Proxima Centauri (cea mai apropiată stea) este parcursă de lumină în 4,2 ani, iar de la centrul Căii Lactee – în 26 000 ani. Acest fenomen, de latenţă a imaginilor venite de la distanţe mari, a fost descris foarte frumos într-o operă clasică a poeziei românești din secolul XIX, care foloseşte fenomenul ca o metaforă lirică. Scrieţi, vă rog, orice strofă din poezia respectivă.”
Nu este o problemă să stabilim opera clasică a poeziei române din sec. XIX care descrie fenomenul. Pentru unele echipe, însă, a fost problematic să scrie o strofă întreagă din poezia „La steaua”.
Răspuns: „La steaua care-a răsărit/ E-o cale-atât de lungă,/ Că mii de ani i-au trebuit/ Luminii să neajungă.”
Reconstituirea contextului cultural
Nu totdeauna întrebările conţin toată informaţia necesară pentru a găsi răspunsul. Uneori este nevoie de a utiliza informaţii suplimentare. La întrebările bune, aceste date sunt destul de larg cunoscute.
Întrebare: „În anul 1961 studioul Moldova-Film a produs filmul “Omul care merge după soare”, în regia lui Mihail Calic. Este un film despre un copil care vrea să afle unde ajunge soarele şi cutreiera în acest scop străzile Chişinăului. Deşi filmul nu avea nici o tentă politică, era plin de voie bună și de soare, al II-lea secretar al CC al PC al Moldovei a criticat aspru filmul, probabil chiar înainte de a-l vedea. Explicaţi reacţia secretarului comunist.”
Pentru a putea răspunde la această întrebare, este nevoie de a cunoaşte contextul politic al perioadei respective şi antagonismul Uniunii Sovietice faţă de occident.
Răspuns: „Daca omul merge după soare înseamnă ca el merge spre… VEST.”
Procedee mai puţin cunoscute
Procedeele mai puțin cunoscute prezintă un rol nu mai puțin important față de cele enumerate mai sus. Denumirea procedeelor deja sugerează câteva idei, deci, în continuare vor fi enumerate unele procedee lipsite de descriere amănunțită însoțite de exemple. Mai multe informații pot fi găsite în „Manualul de Jocuri Intelectuale”, Clubului Moldovenesc de Jocuri Intelectuale, Chișinău 2009.
- Scăpaţi de tot ce-i în plus
Foarte des în textul întrebării este multă informaţie care nu se referă la întrebarea propriuzisă şi nu ajută la găsirea răspunsului. Este foarte important ca jucătorii să poate înţelege, care informaţie din întrebare este esenţială, şi care – nu. - Căutaţi simplul în complex
Uneori este suficient să înţelegeţi că întrebarea nu este atât de complicată pe cât pare. - Real sau imaginar?
- Priviți de sus
Principalul lucru care deosebeşte jocul intelectual de echipă cu timp fixat de o banală victorină este aceea, că răspunsurile trebuie să fie neaşteptate, uneori chiar paradoxale. Sigur, nu toate sunt aşa, însă foarte multe. Acest lucru trebuie ţinut în minte la analiza întrebărilor, şi uneori pentru a da răspunsul este nevoie de a „ieşi” din mulţimea de versiuni sugerate de întrebare, şi de a căuta în afara lor. - Sugestia lipsă
Oricât de ciudat nu ar părea, deseori rezolvarea unei întrebări se datorează nu informaţiei incluse în întrebare, ci informaţiei lipsă. - Forma formei
Uneori chiar în forma întrebării poate fi ascunsă o sugestie. - Cel mai complicat
Cel mai greu lucru în timpul jocului este alegerea versiunii corecte din multiplele variante de răspuns, generate de echipă. - Gândiţi ca autorul
și altele.